Publicat de: Jeffreys | Ianuarie 3, 2010

Funcţionarii Oblici ( sau “Hai să-i rupem pe micuţi”)

Pe vremea lui Ceaşcă, atunci când clasa muncitoare aliată cu tărănimea şi intelectualitatea dădeau mână pentru propăşirea patriei, construirea societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi înaintarea României spre comunism – visul de aur al omenirii – toată suflarea lucrătoare presta activitatea la stat, sectorul privat fiind cvasiinexistent. Şi chiar şi atunci, cei ce nu dădeau direct la lopată, personalul TESA, cei din cercetare sau domenii unde era nevoie şi de condei, nu numai de lopată, erau consideraţi de unii nişte saprofiţi şi paraziţi, care sugeau sângele celor care, cică, produc bunurile de consum; ei erau cei plătiţi din “banii noştrişi cărora parcă ar fi trebuit să le fie ruşine că există, mănâncă şi că respiră aerul ozonificat al patriei. Totuşi aceste lucruri nu se spuneau chiar pe faţă. Doar era dictatură ( dictatura proletariatului), ce pana mea de vultur plesuv.

Acest stil de gândire a luat amploare după loviluţia din decembrie ’89, când a început construirea capitalismului de cumetrie în Românica. Unde adepţii sloganurilor “nu ne vindem ţaraşi “noi muncim, nu gândim” au ieşit de pe marea scenă a ţării pe micul ecran şi au avut ocazia, mai ales în cursul mineriadelor dar şi cu alte numeroase ocazii, să controleze “pe viu” câtă minte au intelectualii patriei şi ce moale este aceasta, deformându-se în contact cu bâtele, bucata de furtun cu şurub în capăt sau pulanele celor chemaţi să-i liniştească şi să restabilească ordinea de drept ( statul de drepţi ).

Şi observ cu mare durere ( în cur) că acum, după 20 de ani de la altercaţie, această gândire nu că nu s-a estompat dar a luat o amploare extraordinară, demnă de o cauză mai bună. Toată lumea, în frunte cu premierul ( de fapt cvadruplierul) Boc sar la gâtul acestor vampiri numiţi funcţionari ai statului ( că nu toţi sunt funcţionari publici; unii sunt personal contractual) şi le pun în cârcă toate nenorocirile care s-au abătut de-a lungul anilor asupra boborului şi care culminează cu actuala criză multilaterală ce ne păleşte fără milă.

Acuma trebuie să recunosc, citind lista de mai jos, că există foarte multe agenţii , comisii naţionale, autorităţi, institute, oficii naţionale, inspectorate, inspecţii şi centre naţionale despre care nu am nici cel mai mic habar cu ce se ocupă ( aşa ca-n bancul acela cu: cine are activitatea cea mai secretă din lume şi care a fost căştigat de un român care spunea că lucrează singur într-un birou, nu ştie ce face şi nici nu-l interesează ). Multe se suprapun ca activitate. Şi toate acestea au in componenţa lor alte direcţii, comisii, comitete, servicii şi alte d-al-de alea, cu personalul aferent ( şefi, şefuţi şi futuţi). Chiar am citit odată că în cadrul unei agenţii din subordinea MAI era o direcţie de aşa-zisa păstrare a tradiţiilor, obiceiurilor şi apucăturilor fine de pe la noi, condusă de un general în rezervă, cu salariul corespunzator. Vă las să citiţi lista şi să vă-ntrebaţi cu ce se ocupă “agenturili” astea.

Lista Agentiilor Guvernamentale:

 În subordinea Premierului:

 – Agentia de Compensare pentru Achizitii de Tehnica Speciala

 – Agentia Nationala Anti-Doping

 – Agentia Nationala pentru Resurse Minerale

 -Agentia pentru Strategii Guvernamentale

 – Agentia Româna pentru Investitii Straine

 – Autoritatea Nationala Sanitara Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor

 – Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului

 – Comisia Nationala de Acreditare a Spitalelor

 – Comisia Nationala pentru Controlul Activitatilor Nucleare

 – Inspectoratul de Stat în Constructii

 – Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului

 – Oficiul National de Prevenire si Combatere a Spalarii Banilor

  Ministerul Administratiei si Internelor:

 – Inspectoratul National pentru Evidenta Persoanelor

 – Centrul National de Administrare a Bazelor de Date privind Evidenta Persoanelor    

 – Oficiul Roman pentru Imigrari           

 – Inspectoratul General de Aviatie

 – Agentia Nationala de Cadastru si Publicitate Imobiliara        

 – Institutul National de Administratie   

 – Agentia Nationala a Functionarilor Publici    

 – Oficiul Central de Stat pentru Probleme Speciale      

 – Autoritatea Nationala de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilitati Publice       

 Ministerul Agriculturii:

 – INSPECŢIA DE STATPENTRU CONTROL TEHNIC IN PRODUCEREA ŞI VALORIFICAREA LEGUMELORŞI FRUCTELOR (I. S. C. T. P. V. L. F.)

– INSPECŢIA DE STAT PENTRU CONTROLUL FERTILIZANŢILOR (I.S.C.F.)

– INSPECŢIA DE STAT PENTRU CONTROLUL TEHNIC VITIVINICOL (I.S.C.T.V.)

– INSPECŢIA DE STAT PENTRU CONTROLUL ORGANISMELOR MODIFICATE GENETIC (I.S.C.O.M.G.)

– Agentia Domeniilor Statului

– AGENŢIA NAŢIONALĂ DE CONSULTANŢĂ AGRICOLĂ

– AGENŢIA NAŢIONALĂ PENTRU AMELIORARE ŞI REPRODUCŢIE ÎN ZOOTEHNIE

– Agentia Nationala pentru Pescuit si Acvacultura

– Autoritatea Hipica Nationala

– OFICIUL NAŢIONAL AL VIEI ŞI VINULUI

– Oficiul National al Denumirilor de Origine pentru Vinuri

 Ministerul Comunicatiilor:

 – Agentia pentru Serviciile Societatii Informationale

 Ministerul Dezvoltarii Regionale:

 – Centrul National pentru Reducerea Riscului Seismic

– Centrul de Documentare pentru Constructcii, Arhitectura, Urbanism si Amenajarea Teritoriului CDCAS

– Agentia Nationala pentru Locuinte ANL         

 Ministerul Educatiei:

 – Consiliul Naţional pentru Reformă a Învăţământului

– Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare

– Consiliul Naţional pentru Finanţarea Învăţământului Superior

– Consiliul Naţional pentru Finanţarea Învăţământului Preuniversitar de Stat

– Consiliul Naţional al Cercetării Ştiinţifice din Învăţământul Superior

– Consiliul Naţional al Bibliotecilor

– Consiliul Naţional al Rectorilor

– Comisia Naţionala a României pentru UNESCO

– Unitatea Executivă pentru Finanţarea Învăţământului Superior şi a Cercetării Ştiinţifice Universitare

– Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare în Învăţământul Preuniversitar

– Agenţia Naţională pentru Programe Comunitare în Domeniul Educaţiei şi Formării Profesionale

– Centrul Naţional pentru Bursele de Studii în Străinătate

– Centrul Naţional de Dezvoltare a Învăţământului Profesional şi Tehnic

– Federaţia Sportului Şcolar şi Universitar

– Centrul Naţional de Formare a Personalului din Învăţămăntul Preuniversitar

– Centrul pentru Formarea Continuă în Limba Germană ( (C.F.C.L.G.) / Zentrum für Lehrerfortbildung in deutscher Sprache

– Agenţia Naţională pentru Calificările din Învăţământul Superior şi Parteneriat cu Mediul Economic şi Social (ACPART)

– Secretariatul Naţional Român al Reţelei Universităţilor de la Marea Neagră

– Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Preuniversitar (ARACIP)

– Agenţia de Administrare a Reţelei Naţionale de Informatică pentru Educaţie şi Cercetare

– Casele universitarilor

 Ministerul IMM-urilor:

 OFICIUL TERITORIAL PENTRU ÎNTREPRINDERI MICI ŞI MIJLOCII ŞI COOPERAŢIE PLOIESTI

OFICIUL TERITORIAL PENTRU ÎNTREPRINDERI MICI ŞI MIJLOCII ŞI COOPERAŢIE TARGU MURES

OFICIUL TERITORIAL PENTRU ÎNTREPRINDERI MICI ŞI MIJLOCII ŞI COOPERAŢIE BACAU

OFICIUL TERITORIAL PENTRU ÎNTREPRINDERI MICI ŞI MIJLOCII ŞI COOPERAŢIE TIMISOARA

OFICIUL TERITORIAL PENTRU ÎNTREPRINDERI MICI ŞI MIJLOCII ŞI COOPERAŢIE CRAIOVA

OFICIUL TERITORIAL PENTRU ÎNTREPRINDERI MICI ŞI MIJLOCII ŞI COOPERAŢIE CONSTANTA

OFICIUL TERITORIAL PENTRU ÎNTREPRINDERI MICI ŞI MIJLOCII ŞI COOPERAŢIE IASI

OFICIUL TERITORIAL PENTRU ÎNTREPRINDERI MICI ŞI MIJLOCII ŞI COOPERAŢIE CLUJ

OFICIUL TERITORIAL PENTRU ÎNTREPRINDERI MICI ŞI MIJLOCII ŞI COOPERAŢIE BRASOV

OFICIUL TERITORIAL PENTRU INTREPRINDERI MICI SI MIJLOCII SI COOPERATIE SATU MARE

OFICIUL TERITORIAL PENTRU INTREPRINDERI MICI SI MIJLOCII SI COOPERATIE GALATI

OFICIUL TERITORIAL PENTRU INTREPRINDERI MICI SI MIJLOCII SI COOPERATIE TARGOVISTE

OFICIUL TERITORIAL PENTRU INTREPRINDERI MICI SI MIJLOCII SI COOPERATIE BUCURESTI

 Ministerul Mediului:

 -Agentia Nationala pentru Protectia Mediului

-Garda Nationala de Mediu                  

 Ministerul Sanatatii:

 – Agenţia Naţională de Transplant Bucureşti;

– Agenţia Naţională de Transplant Bucureşti

– Oficiul Central de Stocare pentru Situaţii Speciale Bucureşti;

– Centrul Naţional de Sănătate Mintală Bucureşti.

  Ministerul Transporturilor:

 – Agentia Romana de Salvare a Vietii Omenesti pe Mare – ARSVOM

– Agentia de Sanatate Publica a MT-7 unitati teritoriale

– Centrul Roman pentru Pregatirea si Perfectionarea Personalului din Transporturi Navale – CERONAV

– Centrul National de Calificare si Instruire Feroviara – CENAFER

– Autoritatea Navala Romana

– Autoritatea Feroviara Romana – AFER

– Autoritatea Rutiera Romana – ARR

 Ministerul Afacerilor Externe:

 Agenţia Naţională de Control al Exporturilor – A.N.C.E.X.

 Ministerul Culturii:

 Oficiul Naţional al Monumentelor Istorice     

Oficiul Român pentru Drepturile de Autor

 Ministerul Economiei:

 – Agentia Nucleară

– Agenţia Română pentru Dezvoltarea Durabilă a Zonelor Industriale – ARDDZI

– Inspecţia de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune şi Instalaţiilor de Ridicat – ISCIR  

– Biroul Român de Metrologie Legală – BRML Bucureşti

– Agenţia Naţională pentru Deseuri Radioactive – ANDRAD       

– Centrul de Pregătire pentru Personalul din Industrie – CPPI Buşteni

– Oficiul Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie

– Agenţia Română pentru Conservarea Energiei – ARCE

– Unitatea de Management a Proiectului – UMP – închideri de mine      

– Unitatea de Management a Proiectului – UMP – RSE – ARDDZI

 Ministerul Finantelor:

 – Agentia Nationala de Administrare Fiscala

– Garda financiară

– Autoritatea Naţională a Vămilor

 Ministerul Muncii:

 – Agenţia Naţională pentru Protecţia Familiei

– Agenţia Naţională pentru Egalitatea de Şanse între Femei şi Bărbaţi

– Inspecţia Socială

– Agenţia Naţională pentru Prestaţii Sociale

– Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă 

 Ministerul Tineretului:

 Centrul National de Formare si Perfectionare a Antrenorilor

 ( probabil lista nu este completă; este doar ce am găsit eu la o căutare sumară).

 Dar să spui că toţi cei care-şi desfăşoară activitatea în aceste agenţii sunt nişte băgători de seamă, nişte corupţi împuţiţi, care nu fac nimic toată ziua şi-şi iau lefurile grase din banii celor care lucrează la privat este, pe lângă o exagerare grosolană şi o tâmpenie proletară.

Mulţi dintre aceşti funcţionari şi-au tocit coatele pe băncile şcolii ca să-nveţe meseria pe care o prestează. Şi mulţi sunt profesionişti adevăraţi în domeniul lor de activitate. Mulţi lucrează în domenii pe care nu le pot presta în privat”, pentru că, de exemplu,  e monopol de stat şi asta nu e vina lor. Mulţi nu au spirit de întreprinzător, nu ar putea să conducă o afacere. Sau nu au bani pentru aşa ceva. Şi până la urmă nu putem muncii toţi la privat.

La mine în familion nevasta are biznisul ei privat ( este patroană, cum se zice, cu toate că aş prefera să fie matroană; plăcerea ar fi mai mare – de partea mea), iar eu prestez la stat. (Acuma nu ştiu exact dacă MUNCESC la stat sau STAU la muncă. Mi-e neclară treaba.)

 Dar, atunci când vă ia valuşi vă gândiţi la aceşti funcţionari ai statului ca la nişte paraziţi pe spinarea poporului, gândiţi-vă şi la:

– medicul ( şi în general personalul) din spital, pe care-l vrei de gardă în noaptea în care copilul tău sau părintele bolnav are nevoie de ajutor

– cei de la SMURD, care vin cu ambulanţa în capăt de lume ca să salveze o viaţă de om şi de multe ori sunt întâmpinaţi cu înjurături, bâte şi pietre

– pompierii care îşi riscă viaţa atunci când adormi, mangă fiind, cu ţigara în mână şi dai foc la casă; care salvează viaţa copiilor noştri atunci când e nevoie

– jandarmii şi poliţiştii pe care vrei să-i ştii lângă tine atunci când ai nevoie de ei şi care-s la lucru , pe strada, atunci când familia ta doarme liniştită noaptea(că FNI-ul nu mai lucrează).

– salvamontiştii care se duc să te caute pe munte, în miez de noapte, atunci când tu, înţolit în treningul de sărbătoare şi tenişii chinezeşti din dotare, în toiul iernii, vrei să-i arăţi piţipoancei că eşti prieten din copilărie cu Sfinxu din Bucegi.  

– asistenţii sociali care pun pempărsu la curul miilor de copii pe care-i abandonăm prin casele de copii sau care alină suferinţa şi fac suportabilă ultimii ani din viaţa unor bătrâni pe care copiii lor nu-i mai vor prin preajmă că nu se asortează cu mobila nouă de la IKEA.

– educatorii, învăţătorii şi profesorii din şcolile noastre fără autorizaţie de funcţionare, în clădiri insalubre, fără apă, veceu sau încălzire şi care de multe ori fac kilometri buni iarna/vara pe jos doar pentru a aduce lumină în căpşoarele copiilor noştri.

– magistraţii, care vrei să-ţi facă dreptate atunci când te şimţi nedreptăţit sau când ai ură pe capra vecinului

şi în general toţi cei la care nu te gândeşti atunci când autobuzul/metroul/trenul circulă normal, apa curge la robinet, căldura, curentul, gazul vin pe conductă sau viagra îşi face efectul.

Aşa că, dragilor, fiţi mai buni, mai înţelegători şi mai toleranţi cu semenii voştri, că doar abia a trecut sfânta sărbătoare a Crăciunului.

 Aveţi timp să-i înjuraţi mai încolo. De Paşte.

Anunțuri

Responses

  1. Problema nu e cu cei care lucra „la stat” ci cu numarul unora dintre ei si cu rezultatetel muncii lor; disproportiile sunt fabuloase. O sa imi permit 2 exemple:
    1. La scoala unde invata fiica-mea sunt x cadre didactice la un numar de y elevi. Pe vremea mea, erau x-10-15% cadre didactice la un numar de y+ 25-30% elevi; in ceea ce priveste nivelul de educatie oferit elevilor, da-mi voie sa comentez alta data…
    2. In localitatea mea, pana in 1989 erau un numar de x politisti, cu tot ce insemna la vremea aceea politie: sectoristi, criminalistica, rutiera, evidenta populatiei, etc. Intre timp, au aparut gardienii publici, transformati ulterior in politie comunitara, rutiera s-a rupt si s-a facut serviciu distinct, jandarmii sunt si ei prezenti . Toti cu masini si efective de personal pe masura. Si oamenii tot se omoara, tot isi dau in cap, tot se drogheaza, tot sparg masini, tot conduc ca nebunii.
    Aici e problema pe care o identific eu: poate ca sunt zone – asa cum bine ai subliniat tu – unde trebuie mai multi oameni, dar ar trebui sa vedem si un efect al activitatii acestora.
    Nu vedem din pacate, pentru ca Romanica e tara unde nimeni nu da socoteala nimanui!

  2. Atunci spune pe nume, concret. Generalizarea este intotdeauna paguboasa. Ca nici toti privatii nu sunt niste hoti si evazionisti. Patriciu este, Tiriac este, Becali este, Mititelu este, Culita Tarata este si voi mai continua lista altadata. In rest sunt de acord cu faptul ca e tzara lu’ Papură V-o dă. Este după chipul și asemănarea celor pe care i-am lăsat să ne conducă 20 de ani. Rușine să ne fie.

  3. Jeffries, tot ca fuljeru’ ai ramas ….
    A propos: „cind adormi, manga fiind” e un pleonasm :)))

  4. Pai io numai așa adorm. Cu pleonasmu sub nas si pleonasmu de rezerva sub perna. Că nu stii niciodata cand ai nevoie de o țâră de gramatică.

  5. salut! vin shi eu mai tarziu, ca n-am net la servici. sa va spun o poveste inspirata din trista realitate a zilelor noastre. intr-o comuna era un singur taur pentru monta shi stapanul lui se hotarashte sa nu-l mai tzina. ori il vinde, ori il taie! gospodarii din sat se gandesc sa-l cumpere unul din ei ca sa il aiba in continuare pentru monta. problema e ca proprietarul voia o suma mare de bani pe el, mult prea mare pentru posibilitatzile lor, o suma nesimtzita, cum ar zice basescu. ii vine ideea unuia sa-i prezinte cazul primarului cum ca ar avea comuna nevoie de acest taur dar oamenii nu au puterea sa-l cumpere shi ca poate se gasesc ceva fonduri pe la primarie…in fine, primarul zice ca se poate shi chiar are un grajd primaria in care sa-l tzina. asha ca-l cumpara! la cateva zile dupa asta vine un gospodar cu vaca la taur. ii da drumul taurului prin curte dar asta nici nu se uita la vaca. suparat asta se duce la fostul proprietar al taurului shi-i zice despre ce e vorba.-lasa ca vorbesc eu cu el, zice fostul proprietar shi hai la grajdiul primariei! ajuns acolo incepe cu lamentarile:-bine, ma baiatule, acasa erai harnic, faceai treaba shi acuma de ce ma faci de ras? taurul ii raspunde(era fermecat!!!):-bai moshule, gata cu munca, de-acum sunt functzionar public! in rest, eu nu-s nici pro, nici contra, is cam asha shi asha!

  6. Eu o ştiam cu găina care făcea ouă pătrate. Şi era o minune. Şi tot aşa, a luat-o primăria şi de-a doua zi a început să facă ouă rotunde. Şi întrebată fiind de ce nu mai face ouă pătrate, ar fi zis: – acum lucrez la stat; de ce să-mi mai rup curul?

  7. Servus!
    La Multi Ani, dragule !
    N-am a bate cimpii prea tare pe tema functionarilor. Am renuntat de-o vreme s-o mai fac. Da’ pe vremea cind a mai faceam ziceam din statistica oficiala: salariul mediu la stat e mai mare decit la privat. Cu vreo suta de lei. Or toti stim ca medicii, profesorii, functionarii sint platiti prost. De unde intrebarea: cine mama dracului sint aia care fac ca media sa fie atit de mare (undeva pe la 1600 lei/lunar)? N-am reusit decit sa identific (accidental) o fatuca prestatoare la Agentia pentru Strategii Guvernamentale (brrrr). Asta ia 4000 lei in mina. Nu ma intereseaza suma in sine (slava Domnului :)) dar ma intereseaza pentru ce ii ia. N-am reusit sa aflu de la ea decit ca scrie subrutine la messenger, ea avocat fiind.
    Pe de alta parte salariile sint minuscule acolo unde chiar e deficit de personal, unde e nevoie ca de aer de oameni: invatamint (preuniversitar, va rog, ca Alma Mater Srl avem sa dam si la altii), sanatate, asistenta solciala si, de ce nu, cadastru, ca stii prea bine, Robert, ca in Regat nici macar acum nu exista cadastru, iar ce-i prin Transilvania cunosti mai bine decit mine.
    Pare-mi-se o chestie de sistem prost asezat. Da’ ce stiu eu ca io-s mai de la tara…

  8. Iti spun eu unde sunt banii ca sa iasa media aia mare. Citeste de aici http://www.hotnews.ro/stiri-politic-6809823-daniela-popa-primit-avizul-comisiilor-parlamentare-pentru-deveni-membru-comisiei-supraveghere-asigurarilor-renunta-functia-deputat.htm
    si o sa-ti dezvalui ca salariul ei va fi de peste 20 000 euro pe luna. Acolo-s banii. Iar, de exemplu, fondul de protocol al acestei institutii are prevazut la ” ape minerale carbogazoase” suma de 20 000 euro pe an. Asta-i trai pe vatrai. Aici sunt banii dumneavoastra.

  9. Cred ca nu-i bine pusa discutia. Daniela Popa sau fatuca aia de-o stiu eu sint 2 mari si late. Dar vorbim de fapt de 1,5 milioane de posturi si, cel putin intr-o aproximare grosiera, 1,2 milioane de oameni care chiar au ce face (profi, doctori, asistenti, functionari publici) si care cistiga prost.
    Iar ca sa iasa media aceea am ajunge sa vorbim de 2-300 de mii de, atentie, posturi nu oameni, care trebuie ca au bugetate niste venituri aiuritoare. Cum mama dracului vine asta? „Productivii”, da, am scris bine, productivii, fie ei medici sau profi sint platiti prost, iar „atirnatorii” iau caimacul?
    Se sparie gindul!

  10. Drrragi tovarasi si pretini,credeti ca am murrit?Genetic vorbind sint(fara U) NEMURITOR!
    Am urmasi TOVARASI DE NADEJDE care au si ei URMASI,RELATII,OBLIGATII,PARTIDE,care au la rindul lor….LANTUL SPAGACIUNILOR(na c’am facut shi un NEHOLOGISM ca sa nu spun ce TELECTUAL MI’s).Shi cum sa-i dai afara din sistem ca te dau pe mina JUSTITIE,care este facuta dupa acelasi principiu shi care se apara shi ii apara dupa „LEGI”(PTIU!) facute pentru acesti NESIMTITI.

  11. Si eu vreau sa imi construiesc o casa de lemn si acum ma documentez peste tot despre ele.


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Categorii

%d blogeri au apreciat asta: