Publicat de: Jeffreys | Martie 23, 2009

POVESTEA NEROMANŢATĂ A LUI JEFFREY -partea a 3-a-

Motto:“ Mai bine să taci, să creadă lumea că eşti prost, decât să vorbeşti şi să înlături orice dubii ! ”

 

…şi Jeff, adică eu, am ajuns în impas, neştiind încotro s-o apuc. Chiar mă gândeam să fac precum o cunoştinţă de-a mea, care s-a dus la un târg de job-uri să se înscrie şi le-a zis: vă rog să mă angajaţi, am 9 copii ! Iar ei l-au întrebat: – şi ce altceva mai ştiţi să faceţi?

Dar, deoarece există minuni, am primit o ofertă de la doi foşti colegi de facultate(Kiru şi Birlicu) ce locuiau în Baia Mare, de a-i ajuta pe ei pentru deschiderea unei fabricuţe de pufuleţi. De fapt nu erau chiar pufuleţi ci mai degrabă snacks-uri, deoarece erau condimentate. Şi cum eu de mic copil visam să mă bag  într-un “biznis” cu pufuleţi, am acceptat, fără a mai sta pe gânduri ( precum bună-mea-ntre scânduri).

Şi m-am mutat în Baia Mare. Kiru, unul din asociaţi( fusese basist în prima mea trupă, în D’AIA) tocmai îşi cumpărase un apartament şi, până s-o facă locuibilă pentru familie,

m-am mutat eu acolo. Închipuie-ţi un apartament nemobilat, din care se mutase o familie şi lăsase dezastru în urmă. Dar eu eram superâncântat. Aveam un pat al cărei saltea se sprijinea pe o sticlă de lapte dintr-aia clasică, groasă, de pe vremea lui Ceaşcă, iar lateralele îi cădeau în fiece noapte, când mă zvârcoleam( că altceva nu puteai să faci în patul acela; poate doar să te pişi pe tine).

Apropo, ştii care e diferenţa între sexul francez şi cel românesc? Francezii fac sex fără lenjerie de corp, iar românii fără lenjerie de pat!

Mai aveam în casă o măsuţă cu două scaune şi încă un scaun mai lat pe care stătea televizorul meu alb/negru, cu carcasă galbenă de plastic. Pe unul din scaune şi pe jumătate de masă erau hainele mele. În rest, apartamentul cu trei camere, baie, bucătărie, era gol. Dar lucrul cel mai rău nu era asta ci faptul că, deoarece vechii proprietari nu-şi plătiseră facturile cam de multişor, la două săptămâni de la mutarea mea acolo mi-au tăiat curentul şi cablul TV şi am rămas singur, în beznă. Unul din avantaje a fost că am putut să pun haine şi pe televizor. Iar ca iluminat am ales soluţia lumânărilor şi mi-am umplut casa de lumânări. Unii ziceau că sunt romantic, dar seara, când îmi aprindeam lumânările şi mă culcam, parcă eram la priveghi. Îţi dai seama că, dacă voiam să invit  o femeie la mine, trebuia s-o pregătesc în prealabil în mai multe şedinţe, pentru a rezista şocului produs de viziunea vizuinii. Şi se întâmpla rar să se încumete vre-una, aşa că…..le chemam în grup.(am glumit). Avantajul sexului în grup este că dacă ai treabă, poţi să pleci !

Şi am început fabricarea pufuleţilor. Am învăţat că se fac din făină de mălai, care, frecată bine într-o maşinărie specializată, se topeşte şi este presat printr-un orificiu, iar la contactul cu aerul, expandează/ se măreşte şi toate astea fără viagra. Pentru că dezavantajul unei lupei faţă de viagra este că lupa măreşte dar nu întăreşte.

Le condimentam cu paprika şi vegeta şi ulei şi erau foarte bune la gust. Şi am făcut experienţe pe noi, mâncând pufuleţi până ne-am îngălbenit ca mălaiu. Dar măcar aveau puţine calorii. Pentru că, dacă ţi-e frică să nu te îngraşi de la mîncare, încearcă să bei înaintea fiecărei mese 100 mililitri de tărie deoarece, după cum bine se ştie din bătrâni, tăria atenuează frica!

 

                                                      sfârşitul părţii a 3-a ( va urma)

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Categorii

%d blogeri au apreciat asta: